Australia și Noua Zeelandă explorează posibilitatea de a obține statutul de membru asociat al Uniunii Europene, un mecanism de cooperare strategică. Această inițiativă urmează propunerea făcută de Ursula von der Leyen în cadrul discursului privind starea Uniunii Europene, unde a menționat Canada. Conceptul de asociere este văzut ca o metodă de a consolida relațiile cu aliați globali majori, într-un context marcat de incertitudini geopolitice și economice semnificative.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a confirmat că aceste două națiuni reprezintă puncte de plecare naturale pentru o cooperare extinsă. Ea a subliniat faptul că Australia și Noua Zeelandă dispun deja de acorduri comerciale cu UE. În acest sens, Roberta Metsola a menționat că, în perioadele de incertitudine, este esențial să se aibă prieteni, sugerând că alte țări ar putea dori să se alătere acestui model de parteneriat.
Discuțiile privind aspectele tehnice ale calității de membru asociat sunt încă la început, însă obiectivele sunt clare. Pe lângă relațiile comerciale profunde, statutul ar viza accesul la materii prime esențiale și o reglementare comună pe domenii sensibile. Printre acestea se numără protecția minorilor și reglementările privind rețelele sociale, aspecte pe care țările cu viziuni similare sunt profund preocupate în prezent.
Din partea Australiei, ministrul comerțului, Don Farrell, a indicat interesul pentru acest parcurs și deschiderea față de acorduri cu Uniunea Europeană. Canberra caută să reducă dependența comercială și strategică față de China și Statele Unite. Guvernul australian este determinat să găsească parteneri economici mai stabili și predictibili, în contextul tensiunilor comerciale globale și al tarifelor impuse în ultimii ani.
Deși statutul de membru asociat nu implică o aderare deplină, din cauza limitărilor geografice ale tratatelor UE, acesta permite o integrare mai profundă. Cooperarea se va concentra pe domenii precum economia, alinierea politică, cea strategică, precum și pe colaborarea în domeniul științific și tehnologic. Detaliile juridice rămân însă la nivel de discuție, nefiind încă definite oficial de către instituțiile din Bruxelles.
Această evoluție a parteneriatelor transatlantice are loc într-un moment în care relația comercială dintre Uniunea Europeană și Statele Unite este marcată de taxe vamale. În prezent, UE se confruntă cu o taxă de 15% la bunuri în baza acordului comercial în vigoare. În același timp, tensiunile dintre Washington și Bruxelles sunt accentuate de discuții privind reglementările tehnologice, precum și de pozițiile exprimate de Donald Trump privind tarifele dacă statutul de asociat devine ostil.
