Propunerea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a oferi Canadei statutul de membru asociat al Uniunii Europene a pus în evidență posibilitatea unei noi apropieri strategice. Mark Carney, premierul canadian, a asistat la discursul președinteltei, urmând să se adreseze Parlamentului European. Canada este descrisă ca fiind victima unei ostilități comerciale brutale din partea lui Trump, fapt ce o determină să construiască un viitor post-american. Această schimbare de paradigmă ar putea deschide calea către alte națiuni de putere medie.
Australia pare să urmărească o direcție similară de parteneriat cu Bruxellesul, conform declarațiilor oficiale. Don Farrell, ministrul australian al Comerțului, a afirmat că țara sa are aceeași viziune și va urmări cu interes inițiativele lansate de Carney. Ministrul a subliniat că prosperitatea Australiei în ultimii 50 de ani s-a bazat pe deschiderea către lume, fiind deschis tuturor posibilităților privind noi acorduri. Această abordare reflectă dorința de a rămâne o economie deschisă în fața protecționismului global.
Obstacolul principal pentru o asociere rapidă rămâne procesul de ratificare a acordurilor existente. Australia și UE au semnat un acord de liber schimb la sfârșitul lui martie, după opt ani de negocieri, însă acesta nu a fost încă ratificat. Canberra trebuie să pună în aplicare acest acord înainte de a putea negocia noi înțelegeri cu Uniunea Europeană. Situația este similară cu modelul canadian, unde acordul de liber schimb semnat în 2017 nu a fost ratificat încă de toate statele UE, inclusiv de Franța sau Italia.
Discursul lui Carney de la Forumul Economic Mondial de la Davos a evidențiat riscurile pentru țările de putere medie. Acesta a avertizat că ordinea bazată pe reguli se află într-o ruptură, nu doar într-o tranziție, iar fără acțiune colectivă, aceste națiuni riscă să fie în meniu, nu la masa deciziilor. Un economist citat de The Sydney Morning Herald a menționat că poziția lui Trump nu reflectă greutatea reală a Statelor Unite în economia globală, având doar 15% din comerțul mondial.
Această reorganizare a puterilor mijlocii oferă oportunități de a conta la masa marilor puteri prin noi structuri de cooperare. În timp ce SUA deține o cotă de 15% din comerțul mondial, țările precum Australia și Canada caută să își diversifice interesele strategice. Obiectivul este de a reduce dependența de marile economii, precum China sau SUA, prin consolidarea legăturilor cu parteneri precum Uniunea Europeană, pentru a asigura o stabilitate pe termen lung.
Contextul geopolitic actual este marcat de o reevaluare a relațiilor de putere și de posibile schimbări în structura comercială globală. În timp ce anumite state europene rămân implicate în procese de sancționare sau expulzare de personal diplomatic, modelul propus pentru Canada ar putea deveni un nou standard de asociere. Această evoluție indică o tranziție spre un sistem în care țările de putere medie caută să își asigure un loc în noua ordine economică.
