Ascensiunea partidelor de extremă dreaptă în diverse state europene stârnește îngrijorări majore în cadrul NATO, pe fondul riscului de a reduce sprijinul public pentru rearmare. Această evoluție politică pune sub semnul întrebării atât creșterea bugetelor naționale de apărare, cât și continuarea ajutorului militar acordat Ucrainei. În țări precum Franța, Italia, Germania, Polonia, România și Belgia, formațiunile de dreapta radicală utilizează nemulțumirile electorale legate de costul vieții pentru a contesta proiectele comune de apărare ale Uniunii Europene.
În Franța, Marine Le Pen, lidera partidului Raliul Național, a cerut limitarea ajutorului militar oferit Kievului, argumentând că resursele financiare ale țării nu mai permit astfel de investiții. O situație similară apare în Italia, unde fostul general și europarlamentar Roberto Vannacci, care conduce partidul Viitorul Național, a solicitat o reevaluare a cheltuielilor militare. Vannacci a susținut că aceste investiții nu sunt justificate în contextul în care prețurile materiilor prime ating niveluri record, punând astfel presiune pe guvernul condus de Giorgia Meloni.
Dilema bugetară devine critică pentru partidele tradiționale, care trebuie să gestioneze competiția dintre finanțarea sistemelor sociale și necesitatea de a majora cheltuielile de apărare. Janne Kuusela, secretar permanent în Ministerul Apărării din Finlanda, a subliniat că retorica populistă profită de creșterea generalizată a costului vieții pentru a critica investițiile militare. Această presiune politică este accentuată de faptul că state importante precum Franța, Italia și Polonia se vor confrunta cu alegeri în anul 2027, moment în care influența extremei drepte ar putea deveni decisivă.
Pentru NATO, orice încetinire a ritmului de creștere a cheltuielilor de apărare complică atingerea obiectivului de alocare a 5% din PIB pentru securitate până în 2035. Oficialii militari avertizează că există un risc real de pierdere a capacităților dacă fluxurile de finanțare sunt întrerupte. În prezent, se estimează că statele europene și Canada vor cheltui 634 de miliarde de dolari pentru apărare în acest an, o sumă cu 11% mai mare decât în 2025, însă sprijinul public rămâne fragil și limitat.
Sondajele arată că în opt țări europene, aproximativ 46,2% dintre respondenți nu susțin creșterea cheltuielilor militare dacă aceasta implică majorarea taxelor. În Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia, opoziția față de taxarea cetățenilor pentru apărare este mai pronunțată decât în Suedia sau Regatul Unit. În același timp, sprijinul pentru Ucraina a scăzut de la 59% în 2025 la 55% în acest an, ajutorul militar letal fiind cea mai puțin populară formă de asistență în ochii publicului.
Contextul geopolitic actual este marcat de o competiție intensă pentru resurse, în care deciziile bugetare ale statelor membre pot influența direct stabilitatea regională. În timp ce statele europene încearcă să își planifice bugetele pentru perioada următoare, presiunea de la nivelul partidelor naționaliste pune în dificultate coordonarea la nivel de Uniune Europeană. Această fragmentare politică poate afecta capacitatea Alianței de a finaliza planurile de război până în 2029, afectând astfel securitatea colectivă a întregului continent.
