Guvernul Armeniei intenționează să depună candidatura oficială pentru aderarea la Uniunea Europeană în perioada 2027-2028, conform unei declarații făcute de premierul Nikol Pașinian. Acest demers strategic vizează inițierea negocierilor de aderare după ce va fi finalizat un proces prin care populația țării va putea alege direcția strategică a statului. „Am început un proces care vizează să creeze o alternativa pentru ca poporul nostru să aibă posibilitatea de a alege”, a explicat Nikol Pașinian în cadrul unei conferințe de presă.
Decizia de a se orienta către Bruxelles pune în alertă Moscova, care a avertizat că Erevanul nu poate fi simultan membru al Uniunii Europene și al Uniunii Economice Eurasiate. Deși Armenia caută apropierea de Occident, guvernul nu a anunțat încă o retragere din blocul comercial condus de Rusia, format din Rusia, Belarus, Kazahstan și Kârgâzstan. Această poziție duală creează o tensiune majoră, deoarece cele două structuri impun angajamente economice și reguli de funcționare diferite, incompatibile între ele.
Relația cu Federația Rusă rămâne una de dependență critică, fiind Rusia principalul partener comercial al Armeniei și o piață esențială pentru exporturile sale. Pe lângă comerțul bilateral, Armenia se bazează pe Rusia pentru aprovizionarea cu energie și pentru furnizarea de armament. Tensiunile au crescut recent după ce Moscova a introdus restricții comerciale asupra exporturilor agricole armene și a amenințat cu reevaluarea reducerilor aplicate prețurilor energiei furnizate către Erevan.
Pe planul securității, Nikol Pașinian a declarat că Armenia este „dezinteresată” de Organizația Tratatului pentru Securitate Colectivă, alianța militară condusă de Rusia, în care participarea țării a fost deja înghețată. Deteriorarea relațiilor bilaterale a survenit din cauza nemulțumirilor autorităților armene privind sprijinul oferit de Moscova în domeniul securității regionale. În acest context, Erevanul încearcă să identifice noi parteneriate internaționale, atât în domeniul apărării, cât și în cel al cooperării economice.
Depunerea candidaturii nu garantează integrarea imediată în Uniunea Europeană, reprezentând doar începutul unui proces complex de evaluare. Instituțiile europene vor analiza dacă Armenia îndeplinește criteriile politice, economice și juridice necesare, precum respectarea statului de drept, funcționarea instituțiilor democratice și protejarea drepturilor fundamentale. Statul candidat trebuie, de asemenea, să demonstreze capacitatea de a adopta legislația și standardele europene pentru a putea avansa în procesul de negociere.
Geopolitica regiunii Caucazului de Sud este marcată de echilibrul fragil dintre influența rusă și dorința de integrare europeană a statelor din zonă. Armenia se află într-un punct de cotitură, încercând să navigheze între necesitatea de a menține accesul la piețele eurasiatice și aspirația de a adera la structurile democratice ale Uniunii Europene, într-un context de securitate regională instabil.
