Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a declarat că Uniunea Europeană trebuie să răspundă cu o severitate echivalentă în cazul în care este lovită de atacuri hibride organizate de Rusia. După ce s-a adresat Comisiei pentru Apărare, comisarul lituanian a subliniat necesitatea ca reacția europeană să fie la fel de dureroasă pe cât este impactul atacurilor asupra statelor membre. Aceste declarații au fost făcute la ieșirea din Parlamentul European, marcând o poziție fermă a instituției.
Andrius Kubilius a argumentat că strategiile de apărare împotriva amenințărilor hibride ar trebui să permită exercitarea unei presiuni semnificative asupra teritoriului rus. El a menționat că acest răspuns nu trebuie comunicat Moscovei în avans, pentru a menține elementul de surpriză și eficacitatea manevrelor. Comisarul a asertat că UE își consolidează capacitățile de apărare și că, în cazul unei agresiuni militare reale împotriva unui stat membru, NATO are capacitatea de a riposta într-un mod foarte dureros.
Tensiunile au crescut după ce Serghei Lavrov a susținut că fabricile din UE care furnizează armament Ucrainei reprezintă ținte legitime pentru Rusia. În acest context, Andrius Kubilius a avertizat că orice atac asupra unor fabrici de pe teritoriul european ar declanșa aplicarea Articolului 5. Această amenințare a fost susținută și de Maria Zaharova, care a afirmat că implicația directă a țărilor europene în conflict prin producția de arme pentru regimul de la Kiev transformă aceste unități de producție în ținte potențiale.
Paralel, UE discută implementarea unui nou Protocol de Securitate de Urgență, propunere discutată la întâlnirea miniștrilor Apărării din UE de la Bruxelles. Acest mecanism ar putea fi activat pentru coordonarea răspunsurilor eficiente la atacuri, având o funcție similară cu Articolul 4 din Tratatul NATO. Totuși, unii diplomați europeni au exprimat rezerve, temându-se că noul protocol ar putea crea confuzie sau ar putea concura cu procedurile existente ale NATO, îngreunând procesul de luare a deciziilor.
Pe planul securității globale, Moscova a transmis NATO un document prin care amenință că va utiliza întregul arsenal de forțe, inclusiv arme nucleare, pentru a-și apăra teritoriul. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a respins aceste amenințări, numindu-le nejustificate și precizând că Alianța rămâne o structură defensivă. NATO a reiterat că nicio activitate sau exercițiu desfășurat de Alianță nu reprezintă o amenințare la adresa Federației Ruse.
Discuțiile privind securitatea europeană și reacțiile la atacurile hibride se încadrează într-un context de creștere a tensiunilor geopolitice pe continent. Acestea vin într-un moment în care infrastructura critică și stabilitatea regională sunt supuse unor presiuni constante, iar coordonarea între mecanismele de apărare ale UE și cele ale NATO rămâne un punct central în strategiile de protecție a statelor membre împotriva agresiunilor externe.
