Comisarul european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius, a subliniat necesitatea ca Uniunea Europeană să fie pregătită pentru o reacție fermă în fața atacurilor hibride lansate de Rusia. Într-o declarație făcută în urma unui discurs rostit în fața Comisiei de Apărare a Parlamentului European, acesta a argumentat că măsurile luate de UE trebuie să fie la fel de dureroase precum impactul acțiunilor rusești asupra statelor europene. Această abordare vizează menținerea unui echilibru între protecția intereselor europene și capacitatea de a sancționa agresorul.
Andrius Kubilius a insistat pe faptul că strategia de răspuns a Uniunii Europene nu trebuie să fie comunicată Moscovei în avans. El a explicat faptul că UE trebuie să dețină capacitatea de a exercita presiuni asupra Rusiei fără a dezvălui detalii despre forma exactă a măsurilor pregătite. Această tactică de discreție este considerată esențială pentru a menține elementul de surpriză și pentru a asigura eficacitatea sancțiunilor sau a altor contra măsuri aplicate de comunitatea europeană.
În ceea ce privește escaladarea tensiunilor, comisarul a menționat că Rusia utilizează atât amenințări verbale, cât și acțiuni concrete de sabotaj și atacuri hibride. Referitor la posibilele amenințări nucleare rusești, în contextul încercărilor NATO de a izola regiunea Kaliningrad, Andrius Kubilius a declarat că UE nu se teme de aceste avertismente, dar subliniază importanța consolidării pregătirii pentru astfel de scenarii. El a cerut o pregătire riguroasă pentru a face față acestor tipuri de provocări constante.
O problemă critică a fost abordată în contextul declarațiilor lui Serghei Lavrov, care a numit fabricile europene de armament ținte legitime. Andrius Kubilius a reacționat direct la această amenințare, afirmând că, dacă Rusia va ataca fabricile europene situate pe teritoriul Uniunii, situația ar activa Articolul 5. Mai mult, el a menționat că, în cazul unei agresiuni militare ruse împotriva unui stat membru, NATO ar putea răspunde într-un mod foarte dureros față de Rusia.
Contextul securității europene este marcat de o vigilență sporită, în special în ceea ce privește infrastructura critică. Recent, Uniunea Europeană a revenit cu îndemnuri către state precum România și Polonia pentru a respecta normele privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore. Aceste măsuri de protecție a resurselor energetice sunt esențiale într-un climat geopolitic în care atacurile hibride vizează adesea stabilitatea energetică și infrastructura strategică a continentului.
Strategia de apărare europeană se concentrează acum pe capacitatea de a identifica și neutraliza acțiunile de sabotaj înainte ca acestea să producă daune iremediabile. Deciziile luate la nivelul Comisiei de Apărare reflectă o schimbare de paradigmă, trecând de la o postură reactivă la una proactivă, menită să descurajeze Moscova prin capacitatea de a impune costuri economice și politice semnificative în cazul oricărei escaladări.
