Europarlamentarul Andi Cristea a avertizat că Uniunea Europeană se confruntă cu o discrepanță majoră de putere tehnologică față de alte jurisdicții. În contextul discuțiilor despre reglementările privind inteligența artificială, acesta a subliniat că Europa produce prea puțin în raport cu consumul său. În timp ce Statele Unite controlează 75% din puterea globală de calcul, Uniunea Europeană deține doar aproximativ 5% din această resursă critică.
Problema centrală identificată de Andi Cristea este faptul că Europa se concentrează pe protecția împotriva unei tehnologii pe care nu o construiește propriu spus. El susține că reglementările, precum AI Act, sunt necesare pentru supravegherea umană, dar nu pot compensa lipsa investițiilor. În România, deciziile care schimbă viața unui om trebuie să rămână la controlul uman, evitând delegarea responsabilității către algoritmi care nu pot fi explicați.
În ceea ce privește impactul financiar, europarlamentarul a evidențiat o diferență de scară masivă între sectorul public și cel privat. Bugetul multianual al Uniunii Europene pentru șapte ani este de aproximativ 1.200 de miliarde euro, o sumă comparabilă cu valoarea unui singur grup privat american de tehnologie. În acest context, investițiile europene de 10 miliarde de euro din bani publici par insuficiente în fața capitalului american.
Pentru a evita statutul de simplă piață de consum, România trebuie să își asigure o parte din capacitatea de calcul europeană. Proiectul RO AI Factory, care a început oficial la 1 septembrie 2026, reprezintă un pas spre acest obiectiv prin găzduirea unui supercomputer optimizat pentru AI. România trebuie să treacă de la strategii teoretice la proiecte concrete în sănătate, administrație și agricultură, transformând infrastructura într-un ecosistem economic.
O altă provocare majoră este nivelul scăzut de investiții în cercetare-dezvoltare, care în 2024 a fost de doar 0,5% din PIB. Această cifră este semnificativ sub media europeană de 2,2%, situând România la un nivel minim al Uniunii. Este necesară o legătură mai strânsă între universități și industrie pentru a menține talentele în țară și pentru a dezvolta competențe în machine learning și securitate cibernetică.
Dependența de tehnologia externă rămâne o problemă de suveranitate, având în vedere că majoritatea modelelor de frontieră sunt dezvoltate sub alte jurisdicții. Europa trebuie să decidă dacă va construi propria infrastructură de calcul sau dacă va rămâne o economie dependentă de regulile și valorile altora. Investițiile în educație și în capacitatea de calcul sunt esențiale pentru a asigura o poziție relevantă în viitorul tehnologic.
