O analiză realizată de Novaia Gazeta Europe indică faptul că partidul de guvernământ din Rusia, Rusia Unită, ar fi obținut un procent real de doar 34% din voturi. Această cifră este semnificativ mai mică decât rezultatul raportat oficial de autorități, care a atribuit partidului un scor de aproape 58%. Diferența de 1,7 ori între cifrele reale estimate și cele oficiale pune sub semnul întrebării integritatea procesului electoral desfășurat în Rusia.
Conform datelor furnizate de Comisia Electorală Centrală, după procesarea a 96,95% dintre procesele-verbale, Rusia Unită a obținut oficial 57,83% din voturi. În acest context oficial, Partidul Comunist a primit 13,76%, Partidul Liberal-Democrat a obținut 9,01%, iar Oameni Noi a înregistrat 7,96%. Deși Rusia Justă părea inițial să nu atingă pragul de 5% necesar pentru intrarea în parlament, Comisia Electorală Centrală a anunțat ulterior că partidul a depășit acest prag electoral.
Analiza de la Novaia Gazeta Europe se bazează pe o metodă statistică elaborată de fizicianul Serghei Șpilkin, care evaluează corelația dintre prezența la vot și opțiunile pentru partide. La secțiile fără semne de manipulare, rezultatele formează un grup compact, însă acolo unde există suspiciuni, datele se despart într-o „coadă de cometă”. Această distribuție este asociată cu o prezență ridicată și rezultate umflate pentru partidul aflat la putere, indicând un nivel real de susținere de aproximativ 34%.
Metoda lui Serghei Șpilkin a fost utilizată anterior și la alegerile prezidențiale din 2024, când analiza a indicat că cel puțin 22 de milioane de voturi pentru Vladimir Putin ar fi fost fraudate. În procesul de analiză pentru alegerile actuale, Moscova a fost exclusă din calcul deoarece majoritatea alegătorilor de acolo au votat electronic. Acest lucru face ca rezultatele din capitală să nu poată fi comparate statistic cu cele obținute prin votul pe hârtie din alte regiuni.
Serghei Șpilkin utilizează această metodă de la anul 2007, inspirată de diplomatul american John Brady Kiesling, pentru a evalua fraudele electorale. Deși este un instrument utilizat de numeroși politologi și jurnaliști, fizicianul a fost ținta autorităților, locuința sa fiind percheziționată în anul 2022, în timp ce acesta se afla deja în afara Rusiei. Analizele sale continuă să evidențieze discrepanțe între voturile procesate de Comisia Electorală Centrală și realitatea statistică.
Evaluarea integrității proceselor electorale prin metode statistice este o practică recorrentă în analiza geopolitică a regimurilor autoritare. Această abordare permite identificarea anomaliilor de vot care nu pot fi explicate prin comportamentul natural al alegătorilor. Astfel, cercetătorii pot estima impactul manipulării asupra reprezentării politice într-un cadru în care mecanismele de control oficiale nu oferă date transparente despre realitatea votului.
