Declarațiile emisarului american Jared Kushner privind necesitatea ca orice acord de pace cu Ucraina să includă o „arhitectură europeană de securitate mai largă” au ridicat semne de întrebare privind obiectivele geopolitice ale SUA. Experții interpretează această formulare ca pe un cod diplomatic care reflectă cerințele Moscovei de a modifica radical sistemul de securitate regional. Această viziune vizează în esență neutralizarea capacitatilor NATO în statele membre care au aderat la alianță după anul 1997.
Obiectivul Kremlinului, expus public de Vladimir Putin in decembrie 2021, presupune rasturnarea sistemului actual pentru a permite restabilirea stapanirii Rusiei asupra vechiului imperiu. Proiectul de tratat propus atunci includea articole care ar fi interzis NATO sa desf persoane forțe militare sau armament in cele 16 state aderate dupa data de 27 mai 1997. O astfel de schimbare ar lipsi de sens apartenența la alianță pentru aliații din est, inclusiv pentru Romania, Polonia, Republica Cehă si statele baltice.
Propunerea rusă includea o concesie care ar fi permis desfășurări militare in statele menționate doar in „cazuri excepționale” si cu acordul tuturor părților, inclusiv al Rusiei. Această condiție ar fi însemnat ca NATO ar putea trimite forțe pentru a respinge o invazie doar daca Rusia ar fi de acord cu acea acțiune defensivă. Practic, acest mecanism ar fi lăsat statele precum Letonia la mila agresorului, eliminând capacitatea de apărare colectivă a alianței.
Deși Donald Trump pregătește discuții de pace trilaterale la Abu Dhabi, acesta nu poate oferi Rusia o retragere totală a armatei americane din Europa. Congresul SUA a impus constrangeri prin Legea de autorizare a apărării naționale din 2025, care obligă menținerea unui minim de 76.000 de militari americani pe continent. În plus, prezența altor aliați, precum soldații britanici in Estonia sau cei canadieni in Letonia, rămâne un factor de stabilitate care limitează manevrabilitatea politică a Washingtonului.
Jared Kushner a oferit totuși asigurări că noile acorduri nu vor permite niciunei țări să aibă „drept de veto asupra alegerilor suverane ale altei țări”. Această mențiune pare să intre în conflict direct cu posibilitatea Rusiei de a bloca desfășurările militare in statele NATO de după 1997. Europa deține capacitatea colectivă de a bloca orice sistem de securitate impus unilateral, însă decidenții trebuie să gestioneze presiunea unei noi arhitecturi care ar putea favoriza expansiunea Rusiei.
Contextul securității europene este marcat de tensiuni constante, începând cu refuzul administrației Joe Biden de a accepta propunerile Kremlinului in 2021. Această poziție a fost motivul principal pentru care Rusia a lansat atacul asupra Ucrainei doar două luni după prezentarea proiectului de tratat. Stabilirea unui nou echilibru de puteri depinde acum de capacitatea Aliaților de a nu accepta compromisuri care ar putea reintroduce structura geopolitică a epocii Uniunii Sovietice.
