Iulian Stanciu, fostul conducător al eMAG timp de 17 ani, a analizat dificultatea României de a concura direct cu marile puteri de producție precum China sau India. Într-un interviu pentru StartUp Cafe, acesta a subliniat că modelul de business bazat pe asamblarea de produse simple este imposibil de replicat în România din cauza diferențelor structurale de costuri și productivitate. Strategia națională trebuie să se concentreze pe lanțurile de valoare unde resursele locale oferă un avantaj real.
Analiza sa se concentrează pe discrepanța extremă de costuri observată în fabricile chinezești, unde presiunea asupra forței de muncă este masivă. Iulian Stanciu a explicat că în China se lucrează aproximativ 13 ore pe zi, 6 zile pe săptămână, existând chiar cazuri de lucru de 7 zile din 7. Această organizare permite un cost pe operațiune de aproximativ 10 ori mai mic decât în România, deoarece orele lucrate sunt duble, iar salariile sunt la jumătate față de nivelul local.
Pentru a compensa această lipsă de competitivitate în producția de masă, omul de afaceri sugerează o tranziție către tehnologizare, robotizare și automatizare avansată. În loc de muncă manuală, rolul oamenilor ar trebui să fie cel de control și programare a robotelor. Această abordare ar permite creșterea nivelului de competențe și ar proteja economia națională în fața asertivității Chinei, care trece de la producția pentru branduri externe la exportul propriilor branduri și servicii tehnologice.
Sectorul energetic reprezintă, în opinia sa, un pilon strategic pentru dezvoltarea României. Iulian Stanciu estimează că, în următorii 2-3 ani, țara ar putea deveni exportator net de energie, ceea ce ar putea servi drept input pentru industrii cu valoare adăugată mare. El propune utilizarea energiei pentru a susține agricultura și producția de produse finite, în loc de exportul de materii prime, transformând astfel resursele în produse inteligente sau tehnologice.
O altă direcție de creștere este sectorul IT, care are deja o contribuție semnificativă la PIB-ul României, fiind pe locul 3 în Europa. Totuși, majoritatea angajaților lucrează pentru companii care dețin proprietatea intelectuală în altă parte. Pentru a schimba acest lucru, este necesară o strategie clară și o legislație care să favorizeze producerea de proprietate intelectuală locală, utilizând expertiza tehnică existentă pentru a crea produse românești autentice.
Evoluția economică a României este marcată de provocări macroeconomice, precum estimările FMI privind o scădere a economiei de 0,5% în 2026 și o inflație medie de peste 8%. În acest context de incertitudine, dezvoltarea ecosistemului de capital, prin fonduri de venture capital și private equity, devine esențială. Lipsa de capital în zona privată este identificată ca fiind cel mai mare impediment în calea transformării resurselor în valoare adăugată.
