Perspectiva unui Al Treilea Război Mondial nu mai poate fi exclusă din calculele strategice ale liderilor occidentali, avertizează Gideon Rachman, principalul comentator de politică externă al Financial Times. Analiza subliniază că lumea traversează o perioadă extrem de periculoasă, caracterizată de multiplicarea conflictelor armate și de consolidarea capacităților militare ale marilor puteri. Această evoluție pune la încercare sistemul internațional de securitate, transformând rivalitățile regionale în riscuri de escaladare globală.
Situația actuală este marcată de un număr record de conflicte armate active la nivel mondial. Conform datelor furnizate de International Crisis Group, în prezent sunt în desfășurare 65 de conflicte, cifra fiind cea mai ridicată de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Printre acestea, războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei durează de peste patru ani și jumătate, având un impact uman masiv, cu aproximativ 1,5 milioane de militari ruși morți sau răniți.
O schimbare majoră în arhitectura de securitate este consolidarea cooperării între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord. Aceste state contestă influența Statelor Unite și ordinea internațională susținută de Washington. În 2024, Moscova și Phenianul au semnat un tratat de asistență militară reciprocă, o colaborare materializată prin implicarea militarilor nord-coreeni în operațiunile din regiunea rusă Kursk. În paralel, parteneriatul dintre Vladimir Putin și Xi Jinping rămâne unul fără limite, China oferind suport economic și tehnologic pentru efortul de război rus.
Incertitudinea privind reacția Washingtonului reprezintă un factor critic de instabilitate. Donald Trump a criticat repetat statele care nu alocă resurse suficiente apărării, punând sub semnul întrebării amploarea responsabilităților americane. Gideon Rachman subliniază că această abordare alimentează dubii privind credibilitatea garanțiilor oferite aliaților, în special în Europa și Asia. Întrebările privind apărarea unor state precum Polonia, Japonia sau statele baltice pot încuraja un stat agresor să acționeze, crezând că nu va exista un răspuns militar decisiv.
Echilibrul de putere economică globală a suferit, de asemenea, o transformare profundă care influențează geopolitica. În 1989, economiile statelor G7 reprezentau aproximativ două treimi din economia globală, însă în 2022 ponderea lor a scăzut la circa 43%. Această ascensiune a altor centre de putere contribuie la modificarea raportului de forță între marile puteri. În acest context, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că statele europene trebuie să fie pregătite pentru posibilitatea unui război de o amploare similară cu cele din generațiile anterioare.
Instabilitatea actuală este alimentată și de tensiunile din Orientul Mijlociu, unde confruntarea dintre Statele Unite și Iran amenință securitatea regională. Totodată, presiunile China asupra Taiwanului și suspiciunile privind furnizarea de informații de la Moscova către Iran pentru identificarea obiectivelor americane adaugă straturi de complexitate. Deși un război mondial ar necesita confruntări directe între marile puteri pe mai multe continente, riscul de escaladare prin incidente accidentale sau operațiuni de sabotaj rămâne extrem de ridicat.
