Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), avertizează că România va intra într-o perioadă de „policriză” începând cu toamna anului 2026. Această etapă nu va fi formată din crize izolate, ci dintr-o suprapunere de 12 manifestări care vor afecta simultan sectoarele energetice, bugetare, economice, climatice și sociale. Conform analizei sale, aceste vulnerabilități se vor alimenta reciproc, generând un risc major de creștere a prețurilor, deși un deficit fizic de aprovizionare nu este considerat un scenariu inevitabil.
În domeniul energiei electrice, Dumitru Chisăliță subliniază că problema principală nu este lipsa capacităților instalate, ci insuficiența puterii controlabile în anumite intervale critice. Deficitul de producție solară dimineața și seara, combinat cu centrale pe cărbune îmbătrânite și rețele cu congestii, va duce cel mai probabil la prețuri foarte mari. De asemenea, președintele AEI menționează riscul de intervenții administrative sau de reducerea consumului industrial dacă se vor suprapune gerul și indisponibilitățile tehnice.
Sectorul gazelor și cel al combustibililor lichizi reprezintă alte puncte de vulnerabilitate majoră identificate în analiza sa. Depozitele de gaze din România erau la începutul lui septembrie la un nivel de 62,8%, cu peste zece puncte procentuale sub nivelul anului trecut, ceea ce pune presiune pe debitul zilnic de iarnă. În ceea ce privește motorina, Dumitru Chisăliță avertizează că aceasta va afecta întreaga economie, de la agricultură la transportul de marfă, forțând Guvernul să aleagă între creșterea prețurilor, reducerea taxelor sau majorarea deficitului.
Criza fiscală va reprezenta nucleul acestui fenomen, având în vedere estimările Comisiei Europene privind un deficit de 6,2% din PIB în 2026. Statul va trebui să finanțeze simultan apărarea, investițiile europene și protecția consumatorilor, într-un context în care datoria publică ar putea ajunge la 63,3% din PIB în 2027. Această presiune financiară poate duce la o fiscalitate imprevizibilă, caracterizată prin schimbări dese de taxe și măsuri temporare, afectând în mod direct capacitatea de investiții a țării.
Pe lângă aspectele economice, Dumitru Chisăliță evidențiază riscurile legate de securitatea alimentară și de lichiditatea companiilor. Seceta și căldura au afectat culturile de porumb, iar recolta europeană din 2026 este estimată la un minim istoric, ceea ce va crește costurile pentru furaje și produse procesate. În paralel, IMM-urile vor fi lovite de creșterea dobânzilor și a facturilor energetice, ceea ce ar putea duce la un număr mai mare de insolvențe înainte ca recesiunea să fie confirmată oficial în statistici.
Această analiză strategică apare într-un moment de tranziție politică, după ce Nicușor Dan a semnat decretul de desemnare a lui Siegfried Mureșan ca premier. În timp ce administrația prezidențială confirmă acest pas, Dumitru Chisăliță propune un pachet de 12 măsuri de prevenire, precum un program accelerat pentru puterea controlabilă și un plan național de securitate a gazelor, pentru a evita transformarea crizei energetice într-una socială și politică.
