România se pregătește pentru o perioadă de instabilitate marcată de vulnerabilități care se vor alimenta reciproc, începând cu toamna anului 2026. Această perioadă de policriză va include riscuri energetice, economice, climatice și sociale, unele fiind aproape certe, în timp ce altele depind de factori precum o iarnă extrem de rece sau noi șocuri geopolitice. Scenariul principal nu implică un lipsă totală de resurse, ci prețuri extrem de ridicate și presiuni constante asupra bugetului de stat.
Sectorul energiei electrice va fi afectat în principal de o criză a prețurilor, cauzată de lipsa puterii controlabile în anumite intervale orare. Deși capacitățile instalate sunt suficiente pe hârtie, România se confruntă cu centrale pe cărbune îmbătrânite, centrale pe gaze insuficiente și rețele cu congestii. ACER indică faptul că evaluarea națională identifică probleme de adecvănță pentru România, prezentând un risc de deficit mai mare decât cel estimat la nivel european, ceea ce poate duce la importuri masive și intervenții administrative.
În ceea ce privește gazele, riscul este unul de preț, dar și de cantitate, în funcție de debitul zilnic disponibil în perioadele de ger. Depozitele de gaze din România erau la începutul lui septembrie la un nivel de 62,8%, cu peste zece puncte procentuale sub nivelul de anul trecut. Dacă se suprapun o iarnă foarte rece, stocuri reduse și o cerere regională mare, poate apărea o criză fizică de aprovizionare, mai ales că Europa depinde tot mai mult de piața globală de LNG.
Economia va fi lovită sever de criza motorinei, care poate transmite instabilitatea către agricultura, construcții și transportul de marfă. România depinde de țiței importat și de rafinarea acestuia, iar cererea mare din Asia pune presiune pe disponibilitate. În paralel, criza fiscală devine nucleul problemelor, cu un deficit estimat de Comisia Europeană la 6,2% din PIB în 2026 și o datorie publică de 63,3% din PIB în 2027. Statul va trebui să finanțeze apărarea și investițiile europene în condiții de presiune bugetară extremă.
Riscurile se extind și către securitatea alimentară, afectată de secetă și de recoltele de porumb care sunt estimate la minimul ultimelor două decenii în Europa. Pe plan financiar, ratingul de țară BBB-/A-3 menținut de S&P, dar cu perspectivă negativă, poate duce la o finanțare mult mai scumpă pentru stat și companii. Alte riscuri identificate includ criza lichidității pentru IMM-uri, pierderea fondurilor europene din cauza întârzierilor reformelor și creșterea sărăciei energetice pentru sute de mii de gospodării.
Contextul economic și social este marcat de o presiune constantă asupra infrastructurii și a stabilității bugetare. În perioada actuală, deciziile privind taxarea și gestionarea resurselor sunt critice pentru evitarea unei degradări a nivelului de trai. Capacitatea de a preveni aceste crize depinde de transformarea resurselor în securitate prin investiții în rețele, centrale și stocare, evitând astfel un model bazat exclusiv pe compensații și împrumuturi care să crească datorie publică.
