Analistul Ștefan Popescu a semnalat o stare de nefuncționalitate a spațiului Mării Negre, avertizând că România ar putea ajunge să gestioneze singură fluxul de nave către porturile ucrainene. În cadrul unei emisiuni, acesta a subliniat că lipsa de promptitudine a Aliaților în răspunsul la cererile de echipamente de la București indică o problemă de securitate regională. Popescu a menționat că această situație nu pare să fie în interesul României, subliniind diferențe de abordare față de Bulgaria.
Conform analizei lui Ștefan Popescu, există o ierarhizare clară a capacităților de apărare între Marea Neagră și Marea Baltică. El a comparat reacția NATO la incidente din Polonia și Țările Baltice cu ignorarea cererilor de asistență ale României. În cazul Țărilor Baltice, după incidente cu drone în septembrie, au fost mobilizați experți, elicoptere de la ceh și sisteme anti-dronă poloneze, precum și suport aerian american și francez.
Diplomatul a evidențiat faptul că, în timp ce Țările Baltice au beneficiat de exercițiul de coordonare „santinela de est”, România pare să fie lăsată fără un suport tehnic-militar similar. Popescu a sugerat că, dacă Aliații nu vor prioritiza securitatea în această zonă, România va trebui să calculeze singură costurile enorme pentru menținerea fluxului de nave. Această responsabilitate ar implica gestionarea unor riscuri constante de atacuri în apele teritoriale.
Riscul securității maritime a fost exemplificat prin incidentul de la 13 mile marine est de Constanța, unde nava comercială Khoryv a fost lovită de o dronă. Nava, care circula sub pavilionul Insulelor Comore, a suferit avarii majore și s-a scufundat, ducând la pierderea unui marinar și dispariția altora trei. Acest eveniment a demonstrat cât de fragilă este navigația în zona de conflict și cât de aproape este periculul de a lovi nave în apele românești.
Situația din Marea Neagră rămâne una de o mare volatilitate, fiind marcată de atacuri care afectează direct navigația comercială și integritatea teritorială. Întrebarea strategică pentru București rămâne dacă țara are resursele necesare pentru a asigura singură acest flux vital către porturile ucrainene funcționale. Fără o intervenție coordonată a NATO, costurile de securitate și riscurile de escaladare în apele teritoriale vor continua să crească constant.
Securitatea maritimă în regiune este influențată direct de dinamica conflictului dintre Rusia și Ucraina, care transformă rutele comerciale în zone de risc înalt. Incidentul cu nava Khoryv a readus în atenția publică vulnerabilitatea navelor sub diverse pavilioane în fața dronelor. Această instabilitate forțează decidenții să reevalueze poziția României în cadrul arhitecturii de apărare a flancului estic al NATO.
