Agenția de știri de stat rusă RIA Novosti a publicat, și ulterior a retras de pe site-ul său, un articol care conținea amenințări directe la adresa Lituaniei. Textul, intitulat „Rusia se confruntă cu o altă operațiune militară specială. Va fi foarte scurtă”, aborda scenarii de atacuri cu rachete asupra statului de pe flancul nord-estic al NATO. Publicarea a generat o reacție imediată, agenția eliminând conținutul la doar câteva ore de la apariția acestuia pe platformă.
Autorul materialului este Aleksandr Nosovici, un propagandist rus care ocupă funcția de redactor-șef la publicația pro-Kremlin RuBaltic.ru, cu sediul în Kaliningrad. Nosovici este membru al organizației nonguvernamentale Consiliul pentru Politică Externă și de Apărare, fiind anterior legat de o rețea de influență supravegheată de oficiali din administrația lui Vladimir Putin și de Serviciul de Informații Externe al Rusiei. Acest profil subliniază natura strategică a conținutului publicat de agenția de stat.
În cadrul articolului, Lituania este descrisă cu termeni duri, fiind numită o „țară sinucigașă, complet lipsită de creier” și un „stat kamikaze din vecinătatea Rusiei”. Aleksandr Nosovici a argumentat că, din cauza particularităților geografice ale Țărilor Baltice, un conflict militar ar fi unul extrem de rapid, diferit de cel din Ucraina. Autorul a sugerat că Rusia nu ar avea nevoie de desfășurarea forțelor terestre, ci ar putea utiliza rachete dotate cu „focoase corespunzătoare”.
Această aluzie la armele nucleare a fost prezentată ca o soluție fulgerătoare pentru a gestiona adversarii care ridică amenințarea nucleară. Nosovici a afirmat în text că Rusia își poate permite să renunțe la trupe la sol în favoarea rachetelor, menționând că soluția este „extrem de rapidă”. Deși RIA Novosti a precizat ulterior că acest articol nu reflectă linia editorială sau politica de stat a Federației Ruse, conținutul rămâne accesibil prin intermediul unor arhive web.
Publicarea acestui material a apărut ca o reacție la demersurile recente ale parlamentului lituanian. Acesta a demarat procedurile legale pentru anularea interdicției constituționale privind prezența bazelor militare străine și amplasarea de arme nucleare pe teritoriul său. Lituania susține că această restricție este învechită și dorește să participe activ la mecanismul de descurajare nucleară al Alianței pentru a se proteja de agresivitatea Moscovei.
Aceste incidente de comunicare agresivă se încadrează într-un context de tensiuni ridicate în regiunea estică a NATO. Deciziile de securitate ale statelor baltice, precum cele privind infrastructura militară sau descurajarea nucleară, sunt adesea întâmpinate cu retorică ostilă din partea Kremlinului, care utilizează diverse canale de informare pentru a testa reacțiile politice și militare ale aliaților occidentali în zona flancului estic.