Amiralul Sir Gwyn Jenkins, șeful Marinei Regale, a avertizat că Rusia caută activ punctele slabe ale Marii Britanii și ar putea utiliza tactici de război pentru a compromite securitatea națională. Într-un discurs susținut la un simpozion al Departamentului de Cercetări Navale, acesta a subliniat că Moscova ar putea recurge la tăierea cablurilor transatlantice, o metodă utilizată istoric în timpul războaielor. Această strategie vizează infrastructura subacvatică critică, formată din cabluri, conducte și rețele energetice, esențiale pentru reziliența statului.
Situația actuală este descrisă ca fiind una de o amploare fără precedent de la Războiul Rece încoace. Rusia utilizează tehnologii avansate, inclusiv submarine moderne și sisteme de armament cu rază lungă de acțiune, pentru a opera la adâncimi mari. În acest context, flota britanică este nevoită să mobilizeze, în medie, două nave militare în fiecare săptămână pentru a supraveghea nava rusească și activitățile acesteia. Moscova se concentrează pe cartografierea fundului mării pentru a obține un avantaj în ceea ce se numește „zona gri”.
Pentru a contracara aceste riscuri, Marina Regală trebuie să își transforme rapid structura, punând accent pe formarea unor forțe navale hibride. Obiectivul este crearea unor unități mai mari și mai letale, bazate pe utilizarea extinsă a dronelor și a navelor autonome. Amiralul Jenkins a menționat că procesul de transformare necesită o atenție sporită asupra spațiului maritim din Atlanticul de Nord și în Extremul Nord. Această evoluție strategică este considerată vitală pentru apărarea Regatului Unit în fața amenințărilor hibride.
Infrastructura subacvatică este o componentă critică a peisajului strategic actual, fiind greu de controlat sau de reparat rapid în caz de incident. Sir Gwyn Jenkins a amintit că, la începutul Primului Război Mondial, Marea Britanie a tăiat cablurile telegrafice ale Germaniei pentru a le limita comunicarea. În prezent, există temeri că adversarii vor încerca să aplice o tactică similară împotriva britanicilor. Această vulnerabilitate este accentuată de faptul că Rusia deține vehicule submersibile capabile să opereze la adâncimi mari.
Transformarea Marinei Regale implică și o necesitate de finanțare masivă pentru a implementa noile concepte de apărare. Amiralul a primit deja o finanțare de cel puțin 1,7 miliarde de dolari pentru următorii patru ani, însă este de așteptat ca planurile sale să necesite resurse suplimentare. Scopul este de a asigura o prezență constantă și tehnologizată în zonele sensibile, precum Atlanticul de Nord. Această abordare vizează atât navele cu echipaj, cât și cele fără echipaj, pentru a răspunde noilor provocări de securitate.
Securitatea infrastructurii subacvatice a devenit o prioritate globală, în special în contextul tensiunilor dintre NATO și Rusia. Recent, aliații au monitorizat activitatea unor submarine rusești în apropierea arhipelagului Svalbard, unde se suspectează utilizarea unor tehnologii de sabotaj. Aceste operațiuni de monitorizare implică adesea parteneriate între Marea Britanie, Norvegia și Statele Unite pentru a detecta vehiculele submersibile care ar putea compromite cablurile de date și rețelele energetice de pe fundul oceanului.
