Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a anunțat duminică demisia din funcția de șef al statului, punând astfel capăt celui de-al doilea și ultim mandat de cinci ani. Decizia sa de a renunța la post este luată cu șapte luni înainte de expirarea termenului oficial, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare anticipate, care urmează să fie organizate pe 25 octombrie. Această mișcare strategică este văzută ca o metodă de a facilita o tranziție către o nouă funcție executivă.
Conform informațiilor transmise de Reuters, această manevră politică îi permite lui Aleksandar Vucic să poată fi numit în funcția de prim-ministru, cu condiția ca Partidul Progresist Sârb (SNS) să obțină victoriile necesare pentru a forma noul guvern. În cadrul unui discurs susținut în fața susținătorilor săi reuniți la Belgrad, acesta a declarat că aceasta este ultima sa seară în clădirea instituției, afirmând totodată că a servit cu credință patria și că se mândrește cu realizările comune obținute în perioada de conduceră.
Conform reglementărilor constituționale din Serbia, funcția de președinte interimar va fi preluată de președintele Parlamentului, Ana Brnabic, până la organizarea unui nou scrutin pentru șeful de stat. Alegerile prezidențiale trebuie desfășurate în termen de 90 de zile de la vacanța funcției, iar Aleksandar Vucic a estimat că primul tur al acestui proces electoral va avea loc până la finalul lunii decembrie. În acest interval, opoziția, formată din mișcarea „Students Win” și alianța „European Serbia”, nu și-a stabilit încă candidații.
Aleksandar Vucic, în vârstă de 56 de ani, deține o influență majoră asupra politicii sârbe de peste un deceniu, având o carieră care a inclus postul de ministru al Informațiilor și conducerea Guvernului între 2014 și 2017. De la preluarea funcției prezidențiale în 2017, el a menținut un control strict asupra partidului și asupra executivului, implementând o politică externă bazată pe echilibrarea raporturilor cu Uniunea Europeană, Statele Unite, Rusia și China. Această strategie a marcat perioada sa de la vârful ierarhiei politice.
Mandatul său a fost marcat de o criză majoră în noiembrie 2024, după incidentul tragic de la gara din Novi Sad, unde prăbușirea unui acoperiș a cauzat 16 decese. Acest eveniment a declanșat proteste naționale masive, în care manifestanții au cerut transparență în achizițiile publice și responsabilitate guvernamentală. În urma demisiei, Aleksandar Vucic a decis să acorde o grațiere pentru 49 de persoane, inclusiv 12 activiști și 11 susținători proprii, toți aceștia fiind judecați în legătură cu manifestațiile de la Novi Sad.
Contextul politicii sârbe este marcat de o tensiune constantă între controlul centralizat al partidului de guvernare și mișcările de opoziție care solicită reforme structurale. Decizia de a anticipa alegerile parlamentare și de a schimba structura executivului reflectă o încercare de a reconfigura puterea în fața presiunii sociale crescute după dezastrele recente și în contextul competiției electorale iminente.
