Uniunea Europeană și China au ajuns la un acord privind vânzarea de vehicule hibride, după două zile de negocieri intense la Beijing. Obiectivul principal al delegației europene a fost reducerea deficitului comercial masiv față de China, într-un context de presiune economică asupra sectorului auto. Acordul vizează moderarea exporturilor de autovehicule hibride din partea Beijingului, fără a fi necesară trecerea prin procedurile de investigație comercială proprii Uniunii Europene.
Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a descris această înțelegere ca fiind o premieră mondială. Conform declarațiilor sale, acest pas deschide perspectiva unei reduceri a exporturilor chineze de autovehicule hibride cu mai mult de jumătate. Maros Sefcovic a subliniat că procesul de negociere a fost extrem de dificil, însă rezultatul este considerat echitabil și realizat în deplină conformitate cu metodologia Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).
Ministerul Comerțului din China a confirmat oficial înțelegerea, menționând că negocierile au fost pragmatice și productive. Discuțiile au avut loc între ministrul chinez al comerțului, Wang Wentao, și Maros Sefcovic. Deși Beijingul nu a oferit detalii tehnice suplimentare, autoritățile chineze au precizat că acordul respectă normele OMC. Cele două părți au convenit să mențină comunicarea, inclusiv printr-o videoconferință la nivel ministerial programată pentru luna ianuarie.
Presiunea pentru acest acord a survenit din creșterea bruscă a importurilor de vehicule hibrice reîncărcabile (PHEV) în UE. În perioada ianuarie-septembrie, importurile de tip PHEV au crescut cu 86%, în timp ce prețurile au scăzut cu 20%. În prezent, peste jumătate dintre aceste vehicule provin din China, o cifră în creștere față de ponderea de 30% în termeni valorici raportată anterior. Industria auto europeană se confruntă astfel cu o presiune extrem de mare.
Pe lângă vehiculele hibride, partenerii vor continua discuțiile privind angajamentele de preț și procedurile de revizuire aferente anchetei anti-subvenție lansate de UE pentru vehiculele electrice chinezești. Disputa comercială, care a început în 2024, a afectat deja și alte sectoare, precum comerțul cu coniac, carne de porc, produse lactate, pământuri rare sau minerale critice. China are nevoie de cumpărători străini pentru a absorbi mărfurile subvenționate, în timp ce UE caută echilibrul între costurile de trai și protecția fabricilor proprii.
Această evoluție comercială se înscrie într-un climat global tensionat, marcat de măsuri protecționiste și schimbări în relațiile bilaterale. În timp ce Uniunea Europeană încearcă să își protejeze infrastructura industrială, alte actori internaționali utilizează sancțiuni și restricții comerciale pentru a-și proteja interesele geopolitice. Gestionarea deficitului comercial și a fluxurilor de mărfuri subvenționate rămâne un punct critic pentru securitatea economică a regiunii europene.
